Anda Docea

Poveşti aproape adevărate despre lucruri aproape întâmplate

Căutări

duminică

6

octombrie 2019

1

COMENTARII

2,5 centimetri la pătrat

Scris de , Publicat in Căutări

Vă invit să faceți un exercițiu. Să decupați un pătrat de hârtie cu latura de 2,5 cm și să încercați să scrieți pe el numele oamenilor cu care puteți fi voi înșivă. Oamenii care țin la voi pentru că vă cunosc cu adevărat și care nu vor fugi, oricum v-ați purta cu ei. Câte nume încap? 6? 8?

(mai mult…)

luni

23

septembrie 2019

1

COMENTARII

Welcome to Fantasy Land!

Scris de , Publicat in Căutări

Încă trăiești în Fantasy Land, mi-a zis o prietenă, toate poveștile astea care, de fapt, nu s-au întâmplat, nu sunt cel mai sănătos lucru. Uită-te ceva mai atent la realitate.

(mai mult…)

sâmbătă

16

martie 2019

3

COMENTARII

Nu mă atinge-mă

Scris de , Publicat in Căutări

Îi spuneam anul trecut psiholoagei la care merg că mă simt ca într-un tunel lung și întunecat, unde nu văd c-ar pătrunde vreo rază, oricât de firavă, de lumină. Oamenii mă întreabă de ani de zile deja „pe când o nouă carte?”, dar cred că ei vor, de fapt, povești scrise de cei care au niște răspunsuri, care pot promite că în 10 pași te scot din tunel, care știu să înșire iscusit cum au întrezărit raza de lumină și și-au croit drumul către ea. Oamenilor le plac poveștile despre învingători, despre cei care se reinventează și trăiesc din plin, despre cei care au curaj, care oferă soluții. Cine naiba ar vrea să citească o carte despre traiul într-un tunel? Terapeuta a început prin a-mi spune că metafora cu tunelul de unde nu se vede nicio rază de lumină i se pare foarte reușită, iar asta m-a făcut să zâmbesc un pic. Apoi m-a întrebat dacă eu merg prin tunelul ăsta sau stau pe loc. Atunci, nu am știut ce să îi spun.

(mai mult…)

duminică

17

iunie 2018

1

COMENTARII

Ca s-o iei de la capăt, trebuie întâi să ajungi la el

Scris de , Publicat in Căutări

Concediul (sau vacanța, cum îi spun eu) a venit anul acesta odată cu sfârșitul de an școlar. N-am absolvit nimic nou, schimb doar, în curând, ultima cifră dintr-o vârstă din care ultimul an a fost cel mai greu. Luna iunie este însă atât de verde și de generoasă în lumină, încât aproape te convinge că nimic nu scapă netămăduit de vară.

Până acum (să zicem că) am învățat așa:

(mai mult…)

miercuri

30

mai 2018

6

COMENTARII

Bărci de hârtie

Scris de , Publicat in Căutări

Cu ceva vreme în urmă, îi povesteam unei persoane mai în vârstă și mai înțelepte cât de mult mă frământă unele întâmplări din trecut. Convingerea că, în anumite momente-cheie, aș fi putut face ceva altfel. Sau zice ceva ce n-a mai fost rostit niciodată. Iar asta ar fi schimbat radical cursul evenimentelor. A râs sincer și mi-a spus că e ca și când aș crede că o simplă barcă de hârtie ar putea pluti vreodată contra curentului. (mai mult…)

vineri

18

mai 2018

2

COMENTARII

Răul cel mai mic

Scris de , Publicat in Căutări

Începe ca o pată mică, aproape insesizabilă, pe obraz, sus. Ca un pistrui obraznic care mai apare uneori, vara, când ești încă meritat de tânăr. Apoi crește, încet, dar temeinic. Tu n-o prea observi, apoi o ignori. Nu te deranjează cu nimic și nu ai fost niciodată unul dintre ipohondrii care se verifică o dată pe lună. Apoi începi să simți o ușoară arsură, iar lumea, întâi mai subtil, apoi de-a dreptul îngrijorată, îți atrage atenția. (mai mult…)

joi

19

aprilie 2018

1

COMENTARII

Decalog

Scris de , Publicat in Căutări

Cineastul polonez Krzysztof Kieślowski a transpus, la finele anilor `80, cele zece porunci în zece ore de film pentru televiziune. Zece episoade dramatice, răscolind tot umanul din noi.

„Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine” e subtitlul primei părți, în care un profesor universitar își crește singur băiatul de 10 ani întru glorificarea științei. Nu există problemă pentru care (dacă este descompusă corect și cu formulele aplicate ca la carte) computerul să nu aibă soluția exactă.

(mai mult…)

marți

3

aprilie 2018

6

COMENTARII

Despre autenticitate și despre foști, numai de bine

Scris de , Publicat in Căutări

Cu extrem de puține excepții, foștilor mei iubiți nu le-a plăcut cum scriu. Mai concret, n-au agreat natura subiectelor abordate de mine. Poate, nici înfloriturile stilistice. Probabil, nici faptul că totul este aproape adevărat, aproape întâmplat. Pe scurt: se aflau pe o cu totul și cu totul altă lungime de undă (decât a mea) în această privință. (mai mult…)

duminică

18

martie 2018

9

COMENTARII

Lucrurile se-ntâmplă (chiar dacă nu nouă)

Scris de , Publicat in Căutări

În “Ordinary People”, o minunăție de film regizat de Robert Redford în 1980, protagonistul, un puști de liceu pe nume Conrad, se reîntâlnește cu puțin timp înainte de Crăciun cu Karen, o fată pe care o cunoscuse în spital, cu o jumătate de an în urmă. Fuseseră amândoi internați după tentative de suicid. Conrad era încă măcinat de ce se întâmplase, Karen însă arăta minunat, era radioasă și veselă, tocmai se înscrisese într-un club de teatru și pregăteau o piesă pentru Sărbători. „Hai să avem un Crăciun minunat”, îi spune ea, la plecare. „Și un an bun! Poate cel mai bun an de până acum! Hai, înveselește-te!” La scurtă vreme după, Karen avea să se sinucidă. Iar Conrad a fost devastat. „Karen era bine!”, repeta el. Dar nu, nu era. (mai mult…)

duminică

30

aprilie 2017

1

COMENTARII

This Is It

Scris de , Publicat in Căutări, Întâmplări

Era frig în Brașov la început de februarie, iar frigul se simte întotdeauna mai ascuțit dimineața, când ești nedormit. Puteam să iau un taxi până în centru, dar am sărit într-un autobuz, un oraș se cunoaște mai bine așa. De la un moment dat, am continuat să merg pe jos, știam orientativ unde e libraria și îmi imaginam că toate drumurile duc într-acolo. Am văzut-o de pe cealaltă parte a drumului. Avea în geam un afiș care anunța lansarea. Și o poză a mea mai veche, într-un palton verde.

(mai mult…)