Poveşti aproape adevărate despre lucruri aproape întâmplate
Thursday
September 2020
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Întâmplări
Am tot încercat să-mi amintesc când am simțit-o prima dată. N-am reușit. Starea s-a insinuat treptat, parșiv, asemeni unui vin bun care îți urcă până-n creștetul capului. Dar să zicem c-a fost într-o dimineață, așa că reiau:
Sunday
December 2019
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Întâmplări
Abia terminasem grădinița când ai mei și-au dat seama că am probleme cu vederea, unele destul de încurcate, care mă urmăresc până azi. M-au dus la nenumărați oftalmologi, în mai multe orașe, dar parcă niciun consult nu era concludent (ochiul drept e leneș și nu văd 3D, dar asta nu e ceva neobișnuit). În plus, îmi era foarte frică de acei ochelari metalici de probă, pe care se schimbau lentilele, arătau de parcă i-ar fi pierdut vrăjitoarea din Hansel și Gretel. Prin urmare, mă uitam pe deasupra lor. La o astfel de verificare dezastruoasă, medicul i-a zis mamei că e grav și că nu voi putea avea permis de conducere niciodată. În timp, s-a dovedit că eram perfect aptă să conduc, doar că am amânat școala de șoferi pentru când mă voi face mare. Momentul n-a mai venit niciodată. (more…)
Wednesday
October 2019
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Întâmplări
De când sunt, de câte ori am obținut ceva (de regulă cu greu, mai rar printr-o potrivire neașteptată), de fiecare dată când astrele se aliniau încât să reușesc să ajung într-un loc, la orice mesaj mai altfel primit de la un om la care începeam să țin (știți voi, mesajul ăla care schimbă natura unei relații), m-am gândit că n-o să dureze. Și că, dacă fericirea e cel mai eficient mijloc de plutire, cu cât ajungi mai sus, cu atât căderea va fi mai grea. Apoi încercam să-mi imaginez care e cel mai rău lucru ce se poate întâmpla, știam că n-o să mă omoare, dar aș fi vrut totuși să găsesc un mod de a evita orice durere. Pe scurt, în mijlocul bucuriilor care tocmai prindeau contur, făceam ample repetiții pentru un dezastru imaginat.
Wednesday
October 2019
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Întâmplări
Există un citat din „Alchimistul” lui Coelho pomenit în declarații, interviuri și articole mai des decât oricare altul, din ce am auzit eu în ultimele decenii. Și anume: Când îți dorești ceva cu adevărat, tot Universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău. Pentru lucruri care îți ies așa cum dorești, în viață, e și acesta un mod de a gândi, mai mult de dragul poveștii. Dar, în realitate, cred eu că se întâmplă cu totul altceva.
Sunday
September 2019
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Întâmplări
Mă întreb cum ar fi dacă ai sta închis undeva 20 de ani, aproape fără nicio legătură cu universul din exterior. Odată eliberat, adolescentul de altădată s-ar trezi că e un adult de aproape 40 de ani, într-o lume schimbată. O lume în care nimeni nu mai bea 7Up, nu mai ascultă casete și preferă să scrie mesaje decât să vorbească. Ți-ai cumpăra un telefon, ca să-ți încapă întreaga viață într-un buzunar? Ți-ai lua bicicleta și ai pedala cât poți de tare spre cel mai apropiat loc de joacă, în căutarea altor copii? Te-ai îndrăgosti? Ai încerca să „nu-ți irosești potențialul”?
Sunday
July 2017
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Întâmplări
Iei același tren în fiecare dimineață, la aceeași oră. Parcurgi drumul știut, stai la serviciu regulamentar și te întorci la nevastă, aceeași de 20 de ani, și la cei doi copii, aflați taman la vârsta când pretind lucruri costisitoare și nu te mai integrează în programul lor. Sau la bărbatul care nu vrea nimic altceva decât să se căsătorească repede cu tine, să deveniți părinți și toate celelalte lucruri care presupun un „împreună”.
Sunday
April 2017
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Căutări, Întâmplări
Era frig în Brașov la început de februarie, iar frigul se simte întotdeauna mai ascuțit dimineața, când ești nedormit. Puteam să iau un taxi până în centru, dar am sărit într-un autobuz, un oraș se cunoaște mai bine așa. De la un moment dat, am continuat să merg pe jos, știam orientativ unde e libraria și îmi imaginam că toate drumurile duc într-acolo. Am văzut-o de pe cealaltă parte a drumului. Avea în geam un afiș care anunța lansarea. Și o poză a mea mai veche, într-un palton verde.
Friday
February 2017
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Întâmplări
După moartea prietenului ei, Eugenia Kuyda i-a creat acestuia o conștiință virtuală. Un program care să răspundă în locul lui, în aceeași manieră în care ar fi făcut-o chiar el. Roman Mazurenko fusese pasionat nu doar de informatică, ci și de artă, în toate formele ei. Călătorea mult, iubea petrecerile și avea o personalitate fascinantă. Cu ajutorul inteligenței artificiale, Eugenia voia să-i păstreze individualitatea. A adunat mesaje, mii de linii de dialog schimbate de Roman cu prietenii, informații, fotografii, în scopul de a reconstrui o adevărată rețea neuronală, capabilă să-i reproducă stilul de a conversa.
Friday
December 2016
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Întâmplări
Am ajuns, la un moment dat, cu diverse treburi organizatorice, printr-un studio din TVR în care am prezentat, vreme de vreo două sezoane, o emisiune în direct. Aproape că nu mi-aș fi amintit de asta atunci dacă nu aș fi zărit, aruncat într-un colț neluminat, plin de praf, vechiul meu decor. (more…)
Sunday
April 2016
COMENTARII
Scris de Anda, Publicat in Întâmplări
Am încheiat „Camere de hotel” așa: …dacă ar trebui să dau un sfat unor adolescenţi, pe teme de alegeri şi reuşită, aş zice să nu se teamă de gări. Să urce în trenuri. S-o facă imaginându-şi doar destinaţia, conştienţi fiind că drumul, viteza şi condiţiile de călătorie pot să nu depindă de ei. Că se pot răzgândi şi pot coborî, chiar de mai multe ori, fără ca asta să fie o tragedie. Că, după ce au aflat „cum este dacă”, au opţiunea de a se întoarce. Cu un alt tren sau pe jos. Şi este în regulă. Cu toţii ne plimbăm din când în când pe şine. (more…)
